ai adormit,
vin sa te musc usor de umar,
sa te invelesc, tu sa ma simti,
sa te intorci spre mine si sa ma imbratisezi
pana adormim amandoi,
tu cu fata pe pieptul meu,
eu cu tine in brate sarutandu-ti ochii intredeschisi
si multumiti
ca ma vezi,
sa iti soptesc vorbe dulci la ureche
tu sa zambesti,
pana adormim iarasi,
amandoi
nu stiu inca in ce adormim
3
Ai adormit
postat de Andrei Tudor pe 27 March, 20093 comentarii
Uimeste-ne!
Adauga comentariul tau, sau fii la curent cu ultimele comentarii
Fara politeturi excesive. Fii sincer. Direct. Incisiv.
Ultimele comentarii
- Mihai la "Al cincilea poem al fricii de moarte"
“Nu stiu de ce isi face lumea griji(in general) in privinta mortii :) traiti-va viata si bucurati-va de fiecare clipa! ...”
- Condurache Bogdan la "Despre curve"
“Toti baietii sa apeleze la mine”
- gavril la "Rugaciune de dimineata"
“Cela sau ceia carele vor fi prinsi cu STREMELEAGUL INVARTOSAT pe la partile fatatoare ale nevestelor au fetelor altora, taiali-se-va ...”
- un blajin la "Mesaj din Tara Blajinilor"
“Atata viata in toate ipostazele, atitea fotocopii veridice ale realului si atata sensibilitate de dincolo de fiece cuvintel sunt mai ...”
- yutero la "Despre curve"
“Cand e vorba de vagin suna totul bine.”
- Ramona Ilie la "O rugaminte despre un Masterat"
“de mult nu mai trecusem pe aici si imi permit o recenzie pentru ca this has been my 'baby" as ...”
- Dragomir Magdalena Cristina la "Despre curve (partea a II-a)"
“mark! eu ma refeream la mine este o mini bibliografie :P”
Poezia asta imi aminteste de versurile lui Eminescu: “fruntea alba-n parul galben/pe-al meu brat incet s-o culci/ lasand prada gurii mele/ ale tale buze dulci.” Problema ridicata, parca de Toparceanu, este posibilitatea poetului de a-i saruta tinerei doar… ceafa alba. Asa si la tine. Daca adoarme fata cu faţa pe pieptul tau, devine incomoda pozitia pt a saruta. O alta problema este, admitand ca ea adoarme prima si tu reusesti sa o saruti, imaginea fetei care doarme cu ochii intredeschisi. Oricat de frumosi imi imaginez ca ar fi, daca ii vad doar albul ochilor, nu imi produce o stare placuta. Iar ultimul vers ma debusoleaza.
Ai inceput bine si ai terminat…nu la fel de bine. Mai gandeste-te la ultimul vers, poate reusesti sa “schimbi” ceva .
ar trebui sa incep prin a ma scuza pentru acel ultim vers se pare, dar … in primul rand acest … sa zicem text, nu trebuia sa fie o poezie, l-am aranjat ca sa arate relativ ca un poem, in al doilea rand acel ultim rand este corect, in mod normal din acest punct ar trebui sa intervina imaginatia fiecaruia, nu am ce sa corectez, cititorul sa corecteze si sa continue cum vrea, e o simpla senzatie si atat, ca orice am scris si voi scrie in continuare, totul e o senzatie, o simtire de moment, cu cat mai scurta ca si prezenta temporala cu atat mai bine, cu atat mai complexa, nu scriu despre dragoste sau despre moarte, totul e un vis, totul e un sentiment si ma repet o senzatie, nu scriu si nu am sa scriu ce vrea majoritatea cititorilor sa citeasca, nu vreau ¨spectacol¨, vreau ca macar o persoana din 100 sau 1000 sa simta aproximativ ce simt eu in fiecare text si atat, ma multumeste mai mult decat orice, multumesc pentru timpul acordat si sper ca fiecare sa simta ceva cand citeste.