2

Zvacnirea fluturelui

postat de pe 9 October, 2009

in propriile-mi vine taind cu sete, ma arunc in imbratisarea de otel a sarutului rece si aspru al durerii, insetat parca de nestiinta inchid ochii lasand pe spate capul vajaind de miresmele gandurilor parca scurse ca ceara aproape intarita pe lumanarea mintii mele abrutizate, invaluita mana mea in taisul sabiei arzande de pofta sangelui, sange plictisit parca curgand in inima-mi cicatrizata, susura incet ca o mama iubitoare de copil nou nascut, o doina molcoma a moarte si amor, imi incanta urechile surde in basi de puls, oda unui deceneu ucis de propria-i sabie ruginita atras de rugul unei ioane d’arc preatanar macelarite in credinta, un nerv spintecat in doua imi mangaie degetele destrabalate in zvacniri cautatoare de chipul tau, tendoanele albe ca sideful ochilor tai hipnotici, danseaza, deseneaza arcuri de cerc rasfrant, pe bratul cascat suav in doua ca buzele tale de piatra, intredeschise in aruncarea undelor amorului meu, tremurator ca o panza de paianjen veninos pe aripile unui fluture epuizat de zbaterea in sperante desarte, galgaitul dulce al sangelui din ce in ce mai gros, cantand a leagan, aruncand gangureli de copil multumit de laptele sanului tau, agatat de un os ca o iubita de gatul iubitului indiferent, un muschi imi zambeste stramb, parca complice in dansul lui benign, complice la extazul zambetului tau, stramb si complice la dansul tau razboinic in jurul starvului meu, cifre de nectar rosu se scurg pe cotul meu, enumerand rugaciuni nespuse unui zeu pagan, parasit singur pe marginea unui abis, precum am stat eu, prabusit la un pas nesfarsit de trupul tau incordat, de felina infometata de lumina, pagan si necrutator in mine, aruncand iubirea in calea hoardelor de bestii umane, nestiutoare de lume, incolore si insipide de ardoare, de dorinta, de revolta necunoscuta lor, tu, demon divin, culegand-o si stergand-o de mizerie, sarutul tau purificand-o, pierduta de mine, refuzata si neacceptata, o prinzi strans intre palmele tale fierbinti, indragostite de cuvinte, impreunate in inchinari diavolesti in jurul iubirii sfaramate, alungata de ignoranta, strangand-o parca sugrumand dorinta sa nu scape in nevolnicia omului, a muritorului, a viermuitorului pe pamant, din carnea mea despicata rasare o nevolnica dorinta de aproape, nemeritata si preahulita apropiere, spalata cu sange aproape inchegat rupand spre libertate ultimele resturi de vine, dorinta ce-a dintai, dintai de deschiderea ochilor, dintai de parasirea trupului matern, dorinta de reintoarcere la foc, la abis, la furnalul stelar, atat de distrugator in crearea de proaspata materie, adunand-o in infernala lui inima, ca spre final sa o spulbere prin spatiile siderale, lasand astfel cale spre nascare de rebuturi astrale, ca mine, ca tine, ca noi…

2 comentarii5,557 vizualizariGanduri Semipreparate

2 comentarii

Uimeste-ne!

Adauga comentariul tau, sau fii la curent cu ultimele comentarii

Fara politeturi excesive. Fii sincer. Direct. Incisiv.