Cum ai putea sa nu mai minti,
Cand tot ce vrei si tot ce simti,
Se pierde usor…
In zborul lin al unui corb,
In cugetul tau ratacitor.
O privire fara rost,
Gand nebun si rece
Si timpul tot mai trece.
Confortabil te asezi
Si te afunzi adanc in eter,
Nu mai gandesti
Si nu mai simti,
Minte intunecata,
Chipul drag de fata,
Vrei doar sa pleci…
Macar capul de rusine
Si de povara unei vieti
De cand traiai,
Cand imi spuneai
“Sa urc pe-o scara-n rai,
Si de acolo sa fur,
Ce ne lipseste noua”
Gand meschin in timp ce ploua,
Marunte picaturi ce cad din cer ,
La ora noua,
De atunci,
De cand traiai…

Fara sa imi doresc sa fiu rau, nu pot sa zic altceva despre acest text decat ca e mult mai slab decat primul primit de la tine. Sa le luam pe rand. In primul rand nu inteleg exact care e firul poemului. Se doreste poem filosofic, de dragoste, religios? Nu prea ai cum sa iti dai seama si asta se intampla pentru ca am impresia ca insusi autorul nu stie exact ce anume vrea sa zica.
In al doilea rand, as vrea sa stiu moare individa pana la urma sau nu moare. Si daca moare se duce ea in cer sau ce i se intampla? Si apoi pacat daca moare si poema asta e singurul lucru care s-a intamplat in autor.
Daca e poem de dragoste, imi pare tare rau de el, insa ii lipseste tandretea. E drept, tandretea se tot chinuie sa iasa la iveala, din pacate insa cuvintele sunt facute mai degraba sa spuna adevarul decat sa minta, oricat ti-ai dori. Nu am sa mai discut ce ii lipseste daca e poem religios sau filosofic pentru ca acolo deja se complica lucrurile mult prea tare si daca nu a reusit sa fie poem de dragoste, cum de altfel am senzatia ca s-a vrut, sigur nu mai reuseste sa fie nici un altel de poem.
Acum as vrea sa ma refer la cateva constructii folosite de autor. Am sa incep cu prima care m-a zgariat rau de tot: “in zborul lin al unui corb”. Nu cred ca e cea mai inspirata alegere corbul pentru a exprima ideea de lin, iar daca s-a dorit un efect oximoronic, tin sa iti zic ca nu a iesit. Exprimarea se aproprie mai degraba de un soi de bascalie, decat de incarcatura emotionala a unui oximoron.
A doua este “gand nebun si rece”. Eu unul cand aud gand nebun, ma gandesc sa mergem la vanatoare, sa ne umplem mainile de sange, sa facem ceva radical, irational si sub nici o forma nu pot sa ma gandesc ca ar fi rece, cuvant pe care il asociez cu analiza rationala.
Si ca sa ii las si pe ceilalti sa isi exprime punctele de vedere am sa ma opresc aici, cu precizarea ca ma bucur ca un om tanar scrie si persevereaza. Astept in continuare textele tale, insa imi iau rezerva de a nu le mai publica pe site pana cand nu se ridica macar la valoarea unui text de postat in sectiunea atelier. In schimb astept textele iar parerea mea despre ele ti-o voi da pe mailul personal, asta in cazul in care consideri ca merita sa auzi parerea mea, sau ca ai mai avea ceva de invatat.
exact acelasi lucru mi l-a spus si profesoara de romana …parerea ta insa e mai detaliata si ma ambitioneaza sa creez ceva de 10 ori mai valoros …